Ziua 46: Un pic de bine

Pentru că aș avea o grămadă de răspunsuri pentru întrebarea venită de la chinezu și pentru că mai am un pic de încredere în oamenii din această țară și pentru că sper ca experiența la care m-am înhămat să facă măcar un pic de bine și pentru altcineva, trebuie să vă invit să vizitați acest link.

Este vorba despre o conferință despre autism, care poate ajuta oamenii care interacționează cu persoane care suferă de autism.

Ziua 44: Un plan de economisire

Ziua 44 a venit cu un soi de revelație, și anume: dacă tot nu mai fumez, și roboțelul din dreapta îmi zice cât am economisit pe țigări, cred că e cazul să pun bănuții de-o parte.

Acestea fiind spuse, mi-am deschis un cont de economii unde, începînd de astăzi, voi depunde câte 400 RON / lună.

Vă țin la curent cu starea financiară după fiecare lună scursă, din respectivul cont.

Al vostru,
Sancio

Ziua 41: Stomacul meu apreciaza gestul

Cum acest experiment decurge oarecum  neaşteptat de bine (maică-mea mă întreabă săptămânal “Și chiar nu ai mai fumat nici o țigară? O bere? Nimic?”), cele 67 de kg de mecanism biologic care-mi susține existența, apreciază gestul.

Nu mă mai trezesc dimineața cu execrabila senzație de leș în stomac, tusea aia măgărească, parcă a dispărut și ea, și cel mai important, dorm mai liniștit și ma trezesc odihnit. Nu mai am senzația că-mi voi scuipa plămânii după ce urc 4 etaje pe scări ori că-mi plesnește capul după ce duc în spate 100 de metri sacul de mere al vecinei de 60 de ani (da, sunt din ăla care cară sacii vecinei de 60 de ani).

Una peste alta și toate la un loc, îmi prinde extrem de bine aventura, cum cred că-i prinde bine și lui Alex.

Al vostru,
Sancio

 

Ziua 38: Numere cu multe zerouri

Din pură curiozitate, m-am apucat de o mică cercetare.

Studiile spun că 15% din populația României fumează în medie 20 de țigarete / zi (tind să cred însă că aceasta cifră este cel puțin cu 5% mai mare, dar na, studiile sunt studii). Un calcul simplu ne duce la un total de 3.240.000 fumători activi. Citeste tot →

Ziua 38: sa nu aveti impresia ca sunteti singuri

Citeam articolul lui Arhi, legat de sumele cheltuite zilnic pe țigări, și mai ales nevoia de a alimenta iluzia că ţigara şi alcoolul ne scapă de stres.

Dacă vă daţi 3 minute pe google in căutare de articole medicale care să confirme/infirme teoria că alcoolul şi ţigările micşorează stresul cotidian sau cel imediat, veţi constata că efectul acestor vicii este taman invers. Citeste tot →

Ziua 38: Lykke Li – I Follow Rivers (pentru ca sunt bine dispus)

M-am trezit cu melodia asta pretutindeni prin creieri, așa că am hotărât să ve molipsesc și pe voi.

Al vostru,
Sancio

Ziua 37: Pe o nota mai vesela

Am găsit-o pe această domnisoară de 16 ani, de undeva din Irlanda de nord, uitându-mă la X-Factor de Anglia.

Altceva decât Există miracole, nu pot spune.

Performanța live aici

Ziua 37: Nu, nu am facut vre-un atac cerebral

Sunt bine, nu am mai scris de aproape o lună de zile și rog, compasiune. A fost o perioadă agitată și stresantă deopotrivă.

La capitolul vicii vă pot spune cu sinceritate maximă că stau la fel de bine. Zero țigări, zero cafele (cu cofeină, am hotărât să beau cafea decofeinizată), zero cola, zero alcool (asta e partea cea mai distractivă). Citeste tot →

Ziua 8: o zi de luni

Astăzi, cum demult nu am pățit, am stat mai toată ziua în fața laptop-ului. Am citit o grămadă de bloguri, mi-am făcut sânge rău de câteva ori încercând să bag mințile în cap unor copii care cred ca viața se mănîncă precum vata pe băț.

Cred că azi mi-a fost cel mai greu să ma abțin. Am avut tendința să mă duc la chișcul de jos și să-mi cumpăr un pachet de țigări… sau măcar o bere care să mă liniștească; am reușit însă să trec peste și să mai mănânc un corn cu ciocolată care, în ultima perioadă, imi este cel mai de preț energizant.

Mâine mă duc la Eon Gaz, să vedem ce teanc de acte îmi trebuie pentru a redeveni mândrul posesor al unui ceas de gaz pentru apartamentul din care scriu.

Al vostru,
Sancio

Ziua 7: la tirgul de masini

Am mașina de vânzare, da, acea mașină depre care spuneam în unul din posturile de la începuturi că pute îngrozitor (asta da reclamă). Am hotărât să îmi încerc norocul și în târgul de mașini de la Sibiu. Ei bine, pe lângă faptul ca a trebuit să mă trezesc la 5 dimineața ca să “prind un loc bun”, a trebuit să dau și 25 de lei pentru nenorocita de intrare, ca să văd până la ora 12 o cireadă de lume care nu făcea decât să ne pună la încercare calitățile de vânzători. Ori nu are lumea bani de dat pe mașini.. ori am ales eu târgul greșit.

Saptamâna viitoare ma duc la Tg. Jiu, cine știe poate am mai mult noroc acolo.

Și acum ca să revenim la oile noastre, a reușit cineva să citească cartea de aici? Un feedback? Eu am găsit-o în primul rând foarte uțor de citit, și în al doilea rând cu substanță.

Al vostru,
Sancio